in geana timpului...

                                               In geana timpului...

           In geana timpului mă reculeg

           Si imi ascult chemarea,

           In umbra vesnicelor bolti

           Sub care zace marea...

                                                         Ea tace,mă ascultã,

                                                         Eu ii vorbesc usor

                                                         Suspin din nou si o ingân

                                                         Cand mi se face dor...

           Ea tace;insã in tacerea ei

           Ea plânsul si-l inneacă

           Privind spre mine-deseori

           Se-ntunecă,mă ceartă...

                                                         Mă strigã dar nu pot să-i raspund!

                                                         Insã ea stie c-o aud...apoi tace...

                                                         Mă lasã-n pace...

                                                         Stie cã tot la ea mă voi intoarce...

          Nu mă invinuieşte

          Pentru ceea ce fac !

          Mã lasă de izbelişte

          Să traiesc in propriul meu păcat...

                                                        Mă sting usor ca flacara lumânării...

                                                        O adiere de vânt si...gata !

                                                        Devin o altă amintire

                                                        La marginea prăpăstiei uitării...

          Singuratãtea nu mai face

          Parte din mine acum!

          Toate sentimentele,toate amintirile

          S-au facut intr-o clipită scrum!

   m-am nãscut dintr-un fir de praf si un strop de ploaie!Viata mi-am clãdit-o ca o adiere-n vânt si cu cât bate mai tare,cu atât mã dezintegrez mai mult...cad si mã ridic...redevin ce-am fost...